CAUTAM PROVIDER INTERNET PENTRU COMUNA VLADENI jud IALOMITA
Comuna Vladeni | Favorit TV | Ialomita online 2012 |
Istorie,Clima & Detalii Comuna Vladeni - Jud Ialomita
Comuna Vladeni se afla situata in estul Judetului Ialomita, teritoriul sau administrativ fiind marginit de cel al comunelor Giurgeni (nord), com. Mihail Kogalniceanu si Movila (vest), com. Facaeni (sud), Balta Ialomitei (est), teritoriul respective intrand in administrarea comunei Facaeni.
Localitatea este situata pe cursul inferior al fluviului Dunarea, reprezentati prin Bratul Borcea, fiind totodata cea mai importanta artera navigabila a Europei Centrale. Distanta fata de cele mai apropiate orase este de 27 km de Fetesti, respectiv 24 km de Tandarei.
Asezarea are o pozitie de contact geografic si de intersectie. Suprafata administrativa apartine unei unitati de campie cunoscuta sub denumirea de Baraganul Fetestiului (Campul Hagieni) si a unor sectoare de vale (Valea Dunarii, respectiv Ialomita).
Relieful face parte din unitatea Baraganului de Sud, situat la sud de raul Ialomita, avand la sud si est Lunca Dunarii. "E un pustiu si nu e. In toate partile se desfasoara, ca o mare linistita ce s-ar inchega pentru totdeauna, sesul desavarsire gol. Nimic mai rar decat, tocmai in fund o perdea de arbori saraci. Satele nu se vad dacat doar cate unul in marginea departarii imense". ("Drumuri si orase din Romania"- N. Iorga)
Trecerea spre luncile Ialomitei si a Dunarii se face printr-o serie de denivelari de mica amploare, denumite local sub denumirea de popine (pochine)- Popina Lala, Popina cu Sat, Popina Lata, Popina Ibrianu, Popina Blagodeasca. "… In departare, pe linia neteda a orizontului, se profileaza ca musuroaie de cartite uriase, movile a caror urzeala e taina trecutului si podoaba pustietatii. … ele stau semanate in largul Campiei ca santinele mute si garbovite sub ale lor batraneti. La poalele lor cuibeaza vulturii cei falnici cu late pene negre …" ("Pseudokineghetikos" - Alexandru Odobescu).
Movilele sunt nascute din aluviuni sau sunt construite in perioada preistorica, geto-tracica, perioada daco-romana sau din perioada migratiilor, indeosebi a tatarilor. Ele au servit ca puncte de aparare, dovada ca in apropierea lor se observa gropi, santuri de aparare, valuri de pamant, puncte de observare, tumuli. Uneori constructia movilelor este atribuita "uriasilor" sau este pusa pe seama tatarilor.
Localitatea este situata pe cursul inferior al fluviului Dunarea, reprezentati prin Bratul Borcea, fiind totodata cea mai importanta artera navigabila a Europei Centrale. Distanta fata de cele mai apropiate orase este de 27 km de Fetesti, respectiv 24 km de Tandarei.
Asezarea are o pozitie de contact geografic si de intersectie. Suprafata administrativa apartine unei unitati de campie cunoscuta sub denumirea de Baraganul Fetestiului (Campul Hagieni) si a unor sectoare de vale (Valea Dunarii, respectiv Ialomita).
Relieful face parte din unitatea Baraganului de Sud, situat la sud de raul Ialomita, avand la sud si est Lunca Dunarii. "E un pustiu si nu e. In toate partile se desfasoara, ca o mare linistita ce s-ar inchega pentru totdeauna, sesul desavarsire gol. Nimic mai rar decat, tocmai in fund o perdea de arbori saraci. Satele nu se vad dacat doar cate unul in marginea departarii imense". ("Drumuri si orase din Romania"- N. Iorga)
Trecerea spre luncile Ialomitei si a Dunarii se face printr-o serie de denivelari de mica amploare, denumite local sub denumirea de popine (pochine)- Popina Lala, Popina cu Sat, Popina Lata, Popina Ibrianu, Popina Blagodeasca. "… In departare, pe linia neteda a orizontului, se profileaza ca musuroaie de cartite uriase, movile a caror urzeala e taina trecutului si podoaba pustietatii. … ele stau semanate in largul Campiei ca santinele mute si garbovite sub ale lor batraneti. La poalele lor cuibeaza vulturii cei falnici cu late pene negre …" ("Pseudokineghetikos" - Alexandru Odobescu).
Movilele sunt nascute din aluviuni sau sunt construite in perioada preistorica, geto-tracica, perioada daco-romana sau din perioada migratiilor, indeosebi a tatarilor. Ele au servit ca puncte de aparare, dovada ca in apropierea lor se observa gropi, santuri de aparare, valuri de pamant, puncte de observare, tumuli. Uneori constructia movilelor este atribuita "uriasilor" sau este pusa pe seama tatarilor.
Populatia
Locuitori acestor meleaguri au reusit sa reziste climei aspre a Baraganului cu un caracter saharian vara si Siberian iarna, dar si vitregiilor istoriei. Locuitori stabili ai zonei, vechii clacasi ai mosiilor pe care locuiau, erau cunoscuti sub denumirea de cojeni. Intr-adevar "plugarii romani din campia din stanga Dunarii se numesc ei insisi si sunt numiti de ceilalti romani cojeni, spre deosebire de mocani, care vin cu oile de la munte si divieni, locuitori din Dobrogea".
Primele date despre numarul de familii din Vladeni il avem din anul 1831. in perioada respective, satul Vladeni, numara 66 de familii cu o populatie de aproximativ 220 de locuitori, facea parte din plasa Hagieni fiind totodata si asezarea cu cel mai mare numar de familii. In anul 1837 dintr-o alta situatie statistica aflam ca in satul Vladeni numarul familiilor creste la 69 insumand 227 locuitori.
Cresterea populatiei s-a facut destul de rapid in a doua jumatate a secolului XIX-lea, de la 69 de familii in anul 1837 in anl 1864 se ajungea la 109 familii. Cresterea populatiei asezarilor de pe Bratul Borcei in sec. XIX lea, a fost cauzata de conditiile istorice si geografica: extinderea araturilor in camp, desfiintarea monopolului turcesc asupra comertului exterior al Tarii Romanesti, foametea din Transilvania dintre anii 1815-1816, transhumanta, improprietarirea din a doua jumatate a sec XIX-lea.
O crestere importanta a populatiei se produce la inceputul secolului XX lea, in primul deceniu ajungand la 4176 locuitori (1912) dupa Sorin Geacu in "Dictionar Geografic al Judetului Ialomita". Valoarea fiind prea mare comparativ cu datele cunoscute ulterior ne face sa credem ca la cei 4176 de locuitori se adauga si locuitori din satele Chioara, Bobu si Brailita. Aproximand valoare numarului de locuitori din satele amintite, la 2000 de loc, in urma unor cercetari ulterioare am stability ca numarul de locuitori al comunei Vladeni este de 2176 locuitori (1912). Cu aceeasi valoare eronata ne confruntam si in anul 1930, cand populatia numara 4281 locuitori, noi readucand-o la o valoare aproximativa de 2281 locuitori, iar in 1941 un numar de 2709.
Primele date despre numarul de familii din Vladeni il avem din anul 1831. in perioada respective, satul Vladeni, numara 66 de familii cu o populatie de aproximativ 220 de locuitori, facea parte din plasa Hagieni fiind totodata si asezarea cu cel mai mare numar de familii. In anul 1837 dintr-o alta situatie statistica aflam ca in satul Vladeni numarul familiilor creste la 69 insumand 227 locuitori.
Cresterea populatiei s-a facut destul de rapid in a doua jumatate a secolului XIX-lea, de la 69 de familii in anul 1837 in anl 1864 se ajungea la 109 familii. Cresterea populatiei asezarilor de pe Bratul Borcei in sec. XIX lea, a fost cauzata de conditiile istorice si geografica: extinderea araturilor in camp, desfiintarea monopolului turcesc asupra comertului exterior al Tarii Romanesti, foametea din Transilvania dintre anii 1815-1816, transhumanta, improprietarirea din a doua jumatate a sec XIX-lea.
O crestere importanta a populatiei se produce la inceputul secolului XX lea, in primul deceniu ajungand la 4176 locuitori (1912) dupa Sorin Geacu in "Dictionar Geografic al Judetului Ialomita". Valoarea fiind prea mare comparativ cu datele cunoscute ulterior ne face sa credem ca la cei 4176 de locuitori se adauga si locuitori din satele Chioara, Bobu si Brailita. Aproximand valoare numarului de locuitori din satele amintite, la 2000 de loc, in urma unor cercetari ulterioare am stability ca numarul de locuitori al comunei Vladeni este de 2176 locuitori (1912). Cu aceeasi valoare eronata ne confruntam si in anul 1930, cand populatia numara 4281 locuitori, noi readucand-o la o valoare aproximativa de 2281 locuitori, iar in 1941 un numar de 2709.
Pe cei care nu
si-au vazut locurile natale "Dumnezeu sa-i odihneasca in pace", caci pentru ea,
au murit, iar veteranilor sa le dea multa sanatate.
Viteji morti in
Razboiul de Independenta- Catanoiu Nac- soldat in Regimentul 8 Dorobanti, a 6a campanie Gura -Ialomitei;
- Marin Marin- soldat in Regimentul 8 Dorobanti, a 6a campanie Gura -Ialomitei;
- Popescu Iancu - soldat in Regimentul 8 Dorobanti, a 6a campanie Gura -Ialomitei;
- Schilea Dumitru - soldat in Regimentul 8
Dorobanti, a 6a campanie Gura -Ialomitei